And the rest is history
Andrei, Elena, Victor si Matei;
Dedicam ultimul articol din seria aceasta istoriei floretei si oamenilor care au facut istorie. In Gimnastica o avem pe Nadia Comaneci, tenisul se mandreste cu Simona Halep, Cristina Neagu aduce Balonul de Aur in handbalul mondial feminin. Desigur, ar mai fi multe nume care au facut istorie de-a lungul anilor si merita mentionate. Desi iubim sportul si sportivii deopotriva, astazi articolul este centrat pe istoria floretei si pe Ana Maria Branza.
Ana, a fost vicecampioană olimpica la Jocurile Olimpice de vara din 2008 de la Beijing, campioană olimpică pe echipe la editia din 2016 de la Rio de Janeiro, de trei ori campioana mondiala(2019 la individual și 2010 și 2011 pe echipe) și de șapte ori campioana europeana (2013 la individual și 2006, 2008, 2009, 2011, 2014 și 2015 pe echipe). A câștigat de-a lungul carierei 14 turnee de Cupa Mondială și a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007-2008, 2008-2009, si 2012-13, egalând recordul deținut de franțuzoaica Laura Flessel Colovic. Speram ca in 2021 vom edita aceasta postare si vom adauga inca o medalie olimpica.
Actions speak louder than words!
Cu siguranta acest lucru a fost demonstrat de multe ori de-a lungul anilor.

Ana Maria Brânză este o scrimeră română care s-a sepcializat pe spada. A fost vicecampioană olimpică la Jocurile Olimpice de vara de la Beijing, campioană olimpică pe echipe la editie din 2016 de la Rio de Janeiro. Brânză s-a născut în cartierul Rahova din București. Fiindcă era o fetiță băiețoasă, părinții ei s-au gândit să-și canalizeze energia în sport. La 10 ani, a încercat tenis de câmp, dar nu i-a plăcut. Apoi, fratele său mai mare, care juca fotbal la secția de juniori a CSA Steaua, a dus-o în sala de scrimă din Complexul Sportiv Ghencea. I-a plăcut imediat scrima și a început cariera la CSS Nr.3 Steaua cu antrenorul Radu Szilaghy. Floreta este arma tradițională de învățare, dar a ales spada pentru că era singura armă în toată sala cu mâner pentru stangaci.

Armele albe au fost primele instrumente care au fost folosite in actiunile defensiva-ofensiva.De-a lungul timpului au evoluat de la simple bâte, la sulita, la săbii.Dupa inventarea armelor de foc, armele albe si-au pierdut scopul militar , baioneta fiind o “ramasita” a acestora. Chiar daca armele albe nu mai au un rol militar aceste au rolul de agrement. Acestea au ramas prin scrima.
Scrima este considerata un simplu sport,chiar daca nu este adevara , deoarece nu este doar un sport,ci este o arta, dupa cum spunea scriitorul Moliere , “Scrima este arta de a lovi fara sa fii lovit”.
In scrima armele principale sunt : floreta , sabia si spada.

➢Atât spada, cât și floreta sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful.
➢ Suprafața valabilă de lovit la floreta, se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, si include șpatele. Este acoperită de un lamé (sau vestă electrică), confecționat din țesătură conductivă.

➢Floreta este dezvoltată din armele de antrenament ale sfârșitului secolului al XVI-lea în Franța și Italia, cu vârf bont sau pliat, protejat cu o bucată de pânză („butonul”): fiindcă masca de scrimă nu exista încă, contraatacurile și loviturile spre față erau interzise pentru a evita accidentările. Numele armei vine din franceză fleuret, care vine însuși probabil din italiană fioretto, „floare mică”, din similaritatea cu butonului.
➠Tușa este atribuită când unul dintre cele doi trăgători a lovit pe suprafața valabilă. În schimb, lovitura care ajunge pe suprafață nevalabilă nu aduce nicio tușă. În prezent, în competiție, materialitatea tușei este determinată de un aparat electric: se aprinde o lampă colorată (verde sau roșie) când tușa este valabilă, ci o lampă albă când tușa este nevalabilă.
➨În opinia campionului olimpic Brice Guyart, floreta este mai ales o armă de preciziune: pentru a avea succes, trebuie să impună un ritm fizic greu de urmat de adversarul, menținându-se în același timp preciziunea vârfului.
➔Floreta în prezent este recomandată deseori ca armă de învățare pentru debutanți. Pentru multă vreme a fost singura armă autorizată pentru femei.
➦Floreta modernă de competiții se caracteriză prin cercetarea corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile cu bratul strâns și cu utilizarea „lovituri aruncate” (engleză flick), prin care trăgătorul imprimă floretei o mișcare de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal.
Make love, not war